Supralegalizarea este o procedură juridică necesară

După cum arată experienţa, în conformitate cu dreptul internaţional privat, pentru organizarea vieţii şi a activităţii de afaceri în străinătate, poate să fie nevoie de legalizarea consulară a documentelor.

Numeroasele relaţii culturale, economice şi familiale practic întotdeauna implică necesitatea de a prezenta pe teritoriul altor ţări anumite documente. Acestea pot fi actele de studii, de stare familială, de vechime în muncă, adeverinţele medicale, actele constitutive…. După cum arată experienţa, multe pot fi necesare în cazul organizării vieţii sau al activităţii de afaceri în străinătate.

În fapt, legalizarea documentului constă în efectuarea unor anumite proceduri formale în scopul asigurării puterii juridice a acestuia în instituţiile statului străin. Procedura de legalizare a documentului, de regulă, se efectuează pe teritoriul ţării emitente. Problema este cât de complicată va fi procedura de legalizare.

Din punctul de vedere al dreptului internaţional privat, aceasta se defineşte prin dispoziţiile Convenţiei de la Haga din 1961. Dacă ţara a aderat la această convenţie, legalizarea se efectuează pe o cale simplificată, prin apostilă. Dacă însă ţara nu este parte la această convenţie, precum, de exemplu, mai multe ţări arabe, documentele care urmează a fi prezentate în această ţară vor fi supuse procedurii de supralegalizare.

Supralegalizarea este o procedură mai complicată de autentificare juridică a semnăturilor de pe documente, deoarece în acest caz ea este compusă din mai multe trepte şi include, de obicei, următoarele etape:

– autentificarea notarială a documentului;

– autentificarea documentului la organele Ministerului Justiţiei;

– autentificarea documentului la Ministerul de Externe;

– autentificarea documentului la consulatul ţării de destinaţie.

În urma parcurgerii tuturor etapelor nominalizate, se va considera că documentul este complet pregătit pentru instituţiile oficiale ale ţării de destinaţie. Dacă procedura a fost îndeplinită fără respectarea cerinţelor, documentul nu va fi oficial recunoscut de autorităţi.

Respectiv, cea mai bună recomandare, în cazul în care se prevede necesitatea de a prezenta documentele în altă ţară, va fi să clarificaţi toate detaliile privind cerinţele faţă de îndeplinirea formelor juridice. Apropo, este de menţionat că multe ţări care nu sunt membre ale Convenţiei de la Haga pot recunoaşte documentele perfectate prin aplicarea ştampilei “apostilă”. Şi invers, pentru documentele oficiale din Germania se solicită supralegalizarea.

De aceea, probabil, va fi mai eficient să vă adresaţi după ajutor la un birou de traduceri Diplom, angajaţii căruia sunt informaţi asupra subtilităţilor perfectării actelor juridice oficiale.

2019-10-04T12:24:46+00:00